marți, 13 ianuarie 2015

Avantajele integrării TIC în activitatea didactică

Dezvoltarea tehnologiilor informațiilor și comunicării și avantajele folosirii acestora reprezintă o realitate a lumii actuale față de care școala prin specialiștii săi trebuie să manifeste deschidere, capacitate de asimilare, adaptare și valorificare eficientă în raport cu beneficiarii săi direcți. Atât timp cât acceptăm, ca profesori, că tehnologia modernă care facilitează accesul la informații și relaționarea rapidă și complexă cu medii dintre cele mai diverse ocupă astăzi un loc foarte important în viața elevilor noștri, trebuie să înțelegem și că acest aspect poate și trebuie valorificat și în activitatea noastră.
Un prim avantaj îl constituie chiar faptul că elevii, fiind deja familiarizați cel puțin cu utilizarea internetului și a mediilor de socializare, cărora statistic vorbind, le acordă o bună parte din timpul lor, pot fi, în principiu, convinși să le utilizeze și în activitatea școlară. Internetul, spațiu virtual labirintic, vine spre noi cu bune și cu rele. Ca adulți, reușim, probabil , mult mai ușor să evităm anumite capcane ale bombardamentul cu informații  disparate, haotice și care necesită efort de ordonare. Integrarea TIC în activitatea didactică, din această perspectivă,  poate avea un dublu avantaj: pe de o parte, permite accesul rapid la informații, pe de altă parte, contactul cu aceste informații poate fi orientat într-o o manieră constructivă și eficientă. De exemplu, în realizarea studiilor de caz la limba și literatura română, elevii pot utiliza internetul ca sursă de documentare și adesea îl preferă consultării unei bibliografii tradiționale (cărți, studii, reviste etc). Rolul profesorului este important aici în formarea elevilor în direcția selectării judicioase și critice a surselor pe care  le au la dispoziție. Faptul că elevul înțelege că nu orice informație găsită pe internet este valoaroasă, ci numai cea care răspunde unei teme, unor ipoteze de lucru sau ca dovadă în susținerea unor argumente este adevăratul câștig al întâlnirii dintre tehnologie și educație. Ce câștigă elevul? Plăcerea explorării, urmată de dezvoltarea capacității de analiză, selectare, combinare și sintetizare a datelor obținute. Obișnuința de a verifica o informație folosind mai multe surse poate dezvolta elevilor deprinderea de a gândi critic și de a rezolva autonom o problemă.
În cadrul unui chestionar legat de plăcerea lecturii pe care l-am realizat la nivelul școlii, am descoperit cu oarecare strângere de inimă de filolog că 45% dintre elevi consideră că o carte poate fi înlocuită de calculator. Trecând peste șocul inițial, am încercat să găsesc un liant între cele două. Faptul că le este mai familiar calculatorul decât o bibliotecă a reprezentat un avantaj, căci, atunci când au avut de citit o carte am indicat elevilor mei posibilitatea de a folosi wikisource, site pe care se găsesc majoritatea textelor din programa disciplinei. Am avut surpriza să constat că, nu numai că au căutat, dar chiar au și citit textele pe un astfel de site. A funcționat oare o ”modă” a unei generații sau fiecare generație preferă să se informeze altfel și școala trebuie să fie sensibilă la astfel de modificări?
Unul dintre dezideratele școlii actuale îl reprezintă dezvoltarea comprtențelor de lucru prin colaborare și  TIC-ul poate fi integrat și aici cu succes. De exemplu, site-ul E twinning, ca parte a programelor Comenius,  oferă posibilitatea realizării unor proiecte între școli din toate colțurile Europei, pentru toate categoriile de vârstă și pe teme dintre cele mai diverse. Toate activitățile se desfășoară în spațiul virtual care utilizează instrumente variate precum blogurile, chat-ul, prin care elevii pot intra ușor în legătură cu alți elevi, din alte țări, lărgindu-și astfel orizontul cultural și  de cunoaștere.
Un aspect deosebit de important îl reprezintă avantajele pe care TIC-ul le are în sprijinul educațional al elevilor cu CES, fie că vorbim despre cei cu dificultăți de învățare, fie despre cei cu tulburări de comportament sau cu diferite dizabilități. De exemplu, având la clasă un elev cu grave deficiențe vizuale, de un real folos a fost faptul că am putut realiza cu ușurință documente de lucru cu caracterele și dimensiunile care să-i asigure o bună receptare. De asemenea, în cazul unor clase eterogene, TIC-ul mi-a oferit posibilitatea realizării mult mai facile a unor documente de lucru adaptate nevoilor și ritmurilor diferite ale elevilor.
Faptul că astăzi profesorii au acces la site-uri specializate, forumuri profesionale și platforme de învățare  asigură o mai bună circulație a informației de specialitate și o mai accesibilă legătură cu exemplele de bună practică  ale colegilor. Consider că și acest lucru este un avantaj al integrării TIC , pentru că un cadru didactic pregătit și aflat mereu în actualitatea meseriei sale este o condiție  a succesului procesului educativ. Posibilitatea de arhivare a documentelor realizate pentru diferite lecții, de realizare a unei statistici sau  grafice care să ofere o imagine completă a evaluării și a progresului elevilor de-a lungul unei perioade lungi de timp reprezintă aspecte care ușurează și îmbunătățesc activitatea unui profesor.
Activitatea didactică presupune o bună relaționare profesor-elev-părinte. În situația actuală, în care implicarea părinților în evoluția școlară a copilului este adesea afectată de cauze diverse (timp, absența din țară etc), consider că realizarea unui catalog electronic prin care părintele să afle în timp real  situația exactă a copilului său prin simpla accesare a internetului ar putea contitui o modalitate de îmbunătățire a relației școală-părinți, cel puțin la nivel informațional.
Încheind, consider că integrarea TIC-ului în activitatea didactică are numeroase avantaje, în măsura în care se identifică nevoile reale care pot fi împlinite prin metodele specifice și atât timp cât școala reușește să formeze un elev care să înțelegă critic importanța folosirii TIC.http://iteach.ro/experientedidactice/avantajele-integrarii-tic-in-activitatea-didactica

luni, 12 ianuarie 2015

Direcția spre care ne îndreptăm


Folosirea TIC ca parte a curriculum-ului artistic

În contemporaneitate arta și tehnologia sunt compatibile  pentru a crea o educație modernă, care îmbină utilul și plăcutul. Următorul text face parte din documentul "Educaţia artistică şi culturală în
şcoala europeană" și surprinde  "Folosirea TIC ca parte a curriculum-ului artistic".


Două treimi dintre ţări au recomandări specifice de a încuraja folosirea TIC în cadrul curriculum-ului
artistic. Polonia a afirmat că asemenea informaţie nu e stabilită la nivel naţional, aşa încât politicile
privitoare la această recomandare variază de la şcoală la şcoală.
În zece ţări (Comunitatea Flamandă din Belgia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Spania, Franţa,
Slovenia, Finlanda, Regatul Unit (Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord) şi Norvegia, folosirea TIC e recomandată fomal la toate disciplinele curriculare, inclusiv în arte. În Comunitatea Flamandă din
Belgia, Estonia, Slovenia şi Regatul Unit (Irlanda de Nord)), folosirea TIC e exprimată în forma
scopului cross-curricular, referitor la toate disciplinele, inclusiv artele. În Comunitatea Flamandă dinBelgia a fost dezvoltat un plan de politică de tip “cultură electronică” în legătură cu educaţia din
2007, cu câteva măsuri referitoare la folosirea TIC în educaţia artistică, incluzând: instrumente sursă
deschisă pentru dezvăluirea colecţiilor de artă şi imagini, formarea în serviciu pentru profesori, un
jurnal web despre politica culturii electronice şi producerea câtorva studii tematice. Noul obiectiv TIC cross-curricular, de dezvoltare şi final a fost introdus la 1 septembrie 2007. Acest obiectiv, care are o relevanţă anume pentru curriculum-ul artistic, afirmă în mod specific faptul că elevii ar trebui să fie capabili să folosească TIC pentru a oferi o exprimare creativă a propriilor idei. Folosirea TIC e
importantă în Comunitatea Flamandă a Belgiei, pentru că permite elevilor care sunt buni să vină cu
idei – chiar dacă nu sunt atât de buni la desen, de pildă- să folosească TIC pentru că le oferă căi
alternative de a-şi realiza ideile. În Regatul Unit (Irlanda de Nord), rezultatele învăţării pentru toate
disciplinele artistice (excluzând muzica) la stadiul cheie 3 (cei cu vârste între 11 şi 14 ani), specifică
faptul că elevii ar trebui să folosească matematica şi informatica şi tehnologia comunicaţiilor, acolo
unde e cazul.
În Danemarca şi Spania unul dintre obiectivele educaţionale principale ale guvernului e de a
îmbunătăţi folosirea TIC în învăţământul primar şi secundar inferior. În Danemarca Folkeskole Act
afirmă că folosirea TIC trebuie să fie integrată în fiecare curs şi program de studiu- acolo unde e
relevant- pentru a sprijini învăţarea. În Spania curriculum naţional minim defineşte “competenţa
digitală” ca fiind una dintre cele opt competenţe de bază, pe care elevii ar trebui să o achiziţioneze în
timpul şcolarităţii obligatorii.
În Franţa certificarea competenţelor de utilizare a computerului şi internetului este obligatorie acum
pentru acordarea diplomei naţionale (brevetul) la sfârşitul celui de-al treilea an şi toate disciplinele
contribuie la achiziţionarea sa. În plus de aceasta,statul şi autorităţile teritoriale sprijină o politică
orientată pe dezvoltarea resurselor şi echipament, pentru a realiza recomandările educaţionale.
În Slovenia, un proiect în desfăşurare, denumit “Integrarea conţinutului cross-curricular TIC în planul
de învăţământ revizuit al disciplinei” e parte a procesului de modernizare a planului de învăţământ,
incluzându-l şi pe cel ce aparţine disciplinelor artistice. Grupul de lucru al Institutului Educaţiei
Naţionale, care a schiţat programele analitice revizuite pentru anumite discipline s-a asigurat că TIC e
încorporat în definirea fiecărei discipline, în scopurile şi obiectivele generale şi în recomandările
didactice speciale şi rezultatele aşteptate, denumite “standarde de cunoaştere”. Se speră că o astfel
de abordare va duce la o alfabetizare digitală a tuturor elevilor, permiţându-le să-şi exprime ideile
creative în toate ariile de învăţare şi să-i ajute să-şi îmbunătăţească potenţialul creativ în arte.
Malta a lansat recent Strategia de învăţare electronică naţională 2008-2010. Principiile subliniate ale
strategiei sunt acelea de a se asigura că educatorii şi administratorii au deprinderile necesare şi
sprijinul pentru folosirea TIC în activitatea lor, precum şi de a-i sprijini în propria dezvoltare în carieră.
În alte douăsprezece ţări (Comunitatea vorbitoare de limbă germană a Belgiei, Republica Cehă,
Danemarca, Irlanda, Spania, Franţa, Italia, România, Slovenia, Finlanda, Regatul Unit (Scoţia) şi
Norvegia) folosirea TIC e afirmată explicit ca fiind parte a curriculum-ului artistic. În Italia, Scoţia şi
Norvegia folosirea TIC e recomandată în relaţie cu toate disciplinele artistice şi în special la nivel 2
ISCED. În Irlanda, aceasta se întâmplă la nivel 1 ISCED. În Spania, acolo unde această recomandare
vizează în aceeaşi măsură ambele nivele educaţionale, unul dintre obiectivele generale pentru toate
planurile de învăţământ ale disciplinelor artistice este acela de a şti şi a învăţa cum să folosească posibilităţile, pe care media audiovizuală şi TIC-ul le oferă ca resurse pentru observarea, cercetarea
informaţiilor, elaborarea propriilor producţii plastice, vizuale sau muzicale şi autoînvăţarea. În Franţa,
planurile de învăţământ, precum şi multe circulare recomandă ca profesorii să investească
potenţialele noilor tehnologii în predare. Aceste recomandări sunt mai explicite la nivelul 2 ISCED al
planurilor de învăţământ. În creştere în Irlanda, TIC în tehnologia muzicală este încurajată de profesori (în special la nivel 2 ISCED) prin crearea rutelor digitale/audio şi prin folosirea materialului TIC în lecţii de către ei şi elevi. Mai mult, tehnologia muzicală este o componentă opţională a examinării de către stat la sfârşitul nivelului 2 ISCED, atunci când elevii sunt evaluaţi şi pentru compoziţie.
Alte ţări afirmă că folosirea TIC e aplicabilă doar anumitor discipline artistice. În modul cel mai obişnuit acestea sunt disciplinele care sunt incluse sub titulatura “arte vizuale”, (incluzând artele frumoase, artele aplicate, artele plastice, grafică şi design). Aceasta e situaţia în Comunitatea vorbitoare de limbă germană din Belgia- unde folosirea TIC este subliniată doar în planurile de învăţământ pentru artele aplicate şi cele grafice, în Republica Cehă- unde folosirea media digital, a graficii pe computer, a fotografiei, a animaţiei video şi pe computer se află în curriculum-ul artelor frumoase şi în Ungariaunde folosirea TIC e prezentă ca o cerinţă a curriculum-ului nucleu naţional, la secţiunea de cultură vizuală.
În România, în liceul cu orientare artistică (cu specializarea în arhitectură, artă de mediu şi design),
TIC e parte a curriculum-ului disciplinei “Procesarea computerizată a imaginilor”. În Danemarca şi
Slovenia folosirea tehnologiilor digitale e şi ea prezentă în curriculum-ul muzicii, în plus şi la
curriculum-ul artelor vizuale, dar folosirea sa la disciplina din urmă este cu toate acestea mai
proeminentă.

http://eacea.ec.europa.eu/Education/eurydice/documents/thematic_reports/113RO.pdf